VINE IARNA! - de Andrei Ana- Maria clasa a V-a A

Vai de mine, vai de mine!
Iarna vine, iarna vine!
Iar eu nu-s nici pregătită
Vine iarna prea grăbită!

Să mai stea măcar oleacă,
Să-mi ia mama palton, geacă...
N-am nici cizme și nici ghete,
Să plec la școală în... șosete?!

O să râdă toți de-a valma:
– Uite cum a prins-o iarna!

UNDE-I ZĂPADA? de Toma Andreea clasa a VIII-a A

E decembrie dar soarele nu crede
Nu-și dă seama că în nori se pierde.
Mi-a fost dor de iarnă, asta-i luna ei
Dar nici vorbă de frig și de polei.

Și soarele mi-e drag, m-am învățat cu el
Știu că nu vrea să plece de fel.
Pentru că-l iubesc, am să-i trimit scrisoare
Și-o să-i scriu că ne-om vedea în august la mare.

Și acum lucrul de care mi-e cel mai frică
Nu-i acela că voi rămâne acasă singurică
Sau că Moșu nu-mi va aduce nimic,
Ci că de Crăciun zăpadă nu va niciun pic.

Hai, zăpadă, frișcă pufoasă,
Intră-mi în suflet, coboară pe casă
Că nu simt iarna dacă nu te ating!
Vino! Chiar de știu că vii cu-n val de frig.

E decembrie, dar iarna tot n-a venit
Azi nu mai e musafir nepoftit.
Numărăm zilele până la Crăciun
Dar... Unde-i zăpada? e întrebarea ce-o pun.

ÎNAINTE DE CRĂCIUN - de Toma Andreea clasa a VIII-a A

Azi nu ninge, dar stau la geam
Mai e până-n noul an.
Mirosul dulce mă amețește
Mama ce mai pregătește?

Bradul e gătit împărătește
Doar zăpada mai lipsește.
Îi mai dăm noi un răgaz
Până-n Ajun în orice caz.

Casa-i toată parfumată
Cu-n miros de altă dată
Același de peste tot
Cozonac crescut și copt.

Și cum pregătirile-s în toi
Vin prieteni pe la noi
Porcul Ghiță plânge-acum
N-apucă niciun Crăciun.

Și-i frumos cu familia acasă
Sărbătoarea-i mai frumoasă
Și-aștept să vină Crăciunul
S-ajungă acasă câte unul.

PRIETENI... - de Alexandru Maria – Bianca clasa a VI - a

Este seară
Tot ce mă-nconoară
E doar un vis
Și-un compromis.
Tot ce-am visat aseară
La un bloc, o scară,
Unde fata îl lasă
Iar el pleacă acasă.
Sunt cei mai buni prieteni
Deși nimeni nu-i credea
C-o fată și-un băiat
Se vor înțelege cândva!

VREMEA... - de Alexandru Maria – Bianca clasa a VI-a

Azi e luni:
E frumos
Afară-i cald
Și timpul tot mai călduros!
Marți:
Totuși va ploua
Asta e! Nu-i vina mea.
Miercuri:
Ninge... gheață este
Te poți considera
Crăiasa din poveste!
Totuși joi...
Basmul se va spulbera
Cu raze de soare
Pe strada ta!
Vineri crezi că ești în paradis
Văzând că peste tot...
A nins!
În weekend nu mă bag,
Meteorologii dau vremea peste cap
Dar totuși... am să vă spun ceva
Pentru că asta e meseria mea:
Plouă până pe la două,
Ninge până pe la cinci
Și apoi poți mânca
Liniștit covrigi!
Duminică –
Cald nu e, ploaie nu
Nici nu ninge, nici nu plouă...
Până pe la nouă.
Dar de pe la ora zece
Și cu sania poți merge
Până seara să tre joci
Cu ai vremii meteorologi.
Ne vedem în viitor
Cu meteorologul visător.
Până atunci noi am plecat
Și pe toți cu drag v-am pupat!

IARNA - de Tudor Alina clasa a VI-a C

Iarna spre noi a pornit
Cu flori dalbe de argint;
Ies copiii ca să vadă
Pomii goi, albi de zăpadă.

Pe câmpia de zăpadă
Gândul meu pierdut aleargă
Dus de vântul cristalin
În sfânta noapte de Crăciun.

Cu fulare și ghetuțe
Vezi copii pe săniuțe
Ce se-mping și cad râzând
Vrând – nevrând.

Se-aud mii de clopoței
Colindătorii bat din ei
Să vestească bucuria
Că azi s-a născut Mesia!

ÎN NOAPTEA SFÂNTĂ DE AJUN - de Tudor Alina clasa a VI-a C

În noaptea Sfântă de Ajun
Prin coșul casei plin de fum
Într-un sălaș dobitocesc
S-a născut pruncul ceresc.

Pe fânul cel uscat
S-a născut un împărat.
An de an, uliți pline de colindători
Vin să ne colinde
Să ne umple sufletele de bucurie
Că astăzi Fecioara Maria
Naște pe Mesia.

ANOTIMPUL ALB - de Costea Mădălina Roxana clasa aV-a A

Este sfârșit de toamnă!
Cu toții ne-am pregătit de iarnă.
Ne-am pregătit pentru vremurile aspre
Și pentru gerurile ce-or să ne întâmpine.

Fulgii de zăpadă incep să cearnă;
Se apropie multdorita iarnă!
Pomii – iată! – au haine argintii...
Veniți să ne jucăm, copii!

Iarna cea cu rochița argintie
Ne umple inima de bucurie.
Totu-i alb și luminos,
Afară e atât de frumos!

O, frumoasă iarnă,
Cu mii de bucurii,
Vei fi mereu în gândul
A milioane de copii!

Ești cel mai frumos anotimp!
Toți te așteptăm
Și de sosirea ta
Mult ne bucurăm!

IARNA de Bumbea Anamaria – Violeta clasa a VI-a C

Zâna iarnă iară cerne,
Fulgi pufoși astăzi așterne,
Face un covor frumos de nea
Peste tot în curtea mea!

Nu s-a mulțumit cu-atâta:
A pornit astăzi hai-hui
S-așterne pe tot pământul
Strat de stele argintii.

Nu știu cum de s-a aflat
Despre iarnă c-a brodat
Sus pe deal un derdeluș...
Hai, copii, la săniuș!

IARNA - Popovici Ana - Andreea - clasa a V-a A

Într-o zi cam friguroasă,
Nici mai blândă, nici mai aspră,
Am cerut din cer să cadă
Mii de fulgi albi de zăpadă.

Iar copiii-nveseliți
Spre derdeluș merg grăbiți,
Săniuțele trăgând
Și trenulețul făcând.

Dup-atâta veselie,
Chiote și bucurie,
Înghețați și obosiți,
Merg spre casă,
Merg grăbiți
Părinților să povestească
De pozna copilărească.

IARNA - Costea Anastasia - clasa a V-a A

Iarnă dragă, ești frumoasă,
Dar ești tare friguroasă;
Eu cu tine mă distrez,
Iarnă dragă, te iubesc!

Scoți copiii toți la joacă,
Să se bată cu zăpadă
Și cu sănii să iasă,
Iarnă dragă, ești frumoasă!

IARNA - Popovici Ana - Andreea - clasa a V-a A

Când iarna a venit
Noi ne-am și pregătit:
Cu mănuși și fulărele;
Ne ferim de ger cu ele!

Și săniuța mititică
De mult timp e pregătită;
Și patinele finuțe
Ieri le-am scos din cutiuțe.

IARNA A VENIT! - Popovici Ana - Andreea - clasa a V-a A

Ce s-a întâmplat
Apele de-au înghețat?

Oare ce s-a întâmplat
De pământul haină alb-a îmbrăcat?

Spuneți, ce s-a întâmplat
Ziua de s-a micșorat?

Știți, copii, ce s-a-ntâmplat
De natura-ntreagă s-a schimbat?

GHICITORI - Răducan Daniela - clasa a V-a A

1. După toamnă ce se-ntâmplă
    De zăpada a venit,
    Seara toată s-a mărit,
    Crăciunul iar a sosit,
    Norii bleu s-au înnegrit?
    Oare ce s-a întâmplat
    De natura s-a schimbat?

2. Cine sosește când zăpada apare?

3. Cine apare când seara se mărește?

4. Cine vine când Crăciunul sosește?

IARNA - Răducan Daniela - clasa a V-a A

Sunt iarna cea bogată,
Fulgii mei albi îi aduc îndată.
Derdelușul tot e plin de copii
Și toți strigă tare IARNA A VENIIIIT!

E IARNĂ IAR... - Răducan Daniela - clasa a V-a A

E iarnă iar,
Zăpada albă și moale a sosit.
E iarnă iar,
Seara s-a mărit.
E iarnă iar,
Crăciunul a venit,
E iarnă iar,
Iarna ne-a trezit!

A VENIT IARNA! - Bărberu Adriana - clasa a V-a A

A venit iarna geroasă,
Anotimpul cel mai alb,
Cu pământul înghețat,
Hai, copii, la colindat!

Cât de vesel mai suntem
Și ce de bulgări avem!
Cu zăpadă ne aruncăm
Și pe gheață ne jucăm.

Iarnă, noi te-am așteptat
Cu podoabe și cu brad;
Iată că tu ai venit
Și acum îți mulțumim!

IARNA - Costea Anastasia - clasa a V-a A

Cu papucii ei de gheață
Iarna vine-ncet, ușor
Și-așterne albă haină
Peste câmpuri, peste văi.

Toți copiii iar se joacă
Și fac oameni de zăpadă
Ori se dau pe derdeluș
Sau cu sania pe ghețuș.

Bradul este împodobit
Cu steluțe argintii,
Cu beteală colorată
Și-n vârf o stea nestemată.

NINGE, NINGE CU FULGI DE NEA! - Costea Anastasia - clasa a V-a A

Ninge, ninge cu fulgi de nea
Tot mai des pe strada mea!
Baba iarna a sosit,
Bradul e împodobit.

Bate vântul tot mereu,
Acum e la geamul meu
Și când moșul va veni
Numai bucuroși vom fi!

UN SIMPLU SENTIMENT - Ticu Andreea - Clasa a VIII-a A

Prin pădurea de lângă sat
Umblu desculță și subțire-mbrăcată
Și trupul mă poartă cu sufletul nepătat
Spre-o luncă neumblată.

Haina nopții m-acoperă și mă-ncălzește
Și bulgări de lumină pe ici pe colo se zăresc;
Îmi zâmbesc și parcă totul se topește,
Nimic, nimic nu e firesc.

Cu mers de lebădă feroce
Rămân uimită, îngrozită;
Se-aude din îndepărtare ușor, ușor o voce
Și plec acolo... nepăzită.

E doar codrul bătut de gânduri,
Doar el murmură de jale;
Mai întâlnește poate câteva stoluri
E singurul treaz, e singur în vale.

Și lângă el se află o oglindă mișcătoare -
Ea susură de la răsărit pân` la apus...
De ce când văd acest peisaj inima mă doare?
De ce-mi cad lacrimi pe ascuns?

Și plec spre casă pustiită, supărată;
Toată lumea trăiește această corvoadă?
Ești singur chiar dacă ești înconjurat de lume?
Rămâne-n urma ta doar un simplu renume?

GÂNDURILE MELE - Ilie Loredana - Clasa a VII-a A

Gândurile mele somnoroase
Ce duc spre visuri mieroase
Când cuvintele se-adună
Ca să-mi spună Noapte bună!

Gândurile îmi suspină
Când florile dorm în grădină
Peste toate este pace
Iară codrul negru tace.

Îngerii îmi sunt aproape
Și mă învăluie ape
Când glasul vrea să se culce
Și să cadă-n somnul dulce.

În noapte e bucurie
Totu-i vis și armonie;
Când se ridică mândra lună,
Dormi în pace, noapte bună!

DIN CERURI ALBASTRE - Vede Andreea Dorina - Clasa a VII-a D

Cerurile albastre ne-au binecuvântat
Și pe Eminescu - geniul ni l-au dat!
Acesta devine un mare succes
Când rimele și suntele fac un proces.

Din ceruri albastre și din gândul meu,
Visele tot cântă pronumele eu.
Tot e armonie
Peste-a zilelor furie.

Toate suspină în taină,
O scilipre scânteie pe-a mea haină,
Versurile-n rime tot vin peste mine
Din ceruri albastre, aici îmi e bine!

LUCEAFĂRUL - Leca Eunicia, Codreanu Ana-Maria, Filimon Ionela, Florea Mădălina - Clasa a VIII-a B

A fost mereu în lumea asta
O dragoste la nesfârșit,
De la Adam și Eva,
O fată de nedescris.

Din umbra frumoșilor trandafiri
Ea zâmbetu-și arată;
Lângă-acea casă frumoasă
Luceafărul așteaptă.

Și de-am putea s-alegem doar o stea,
N-am ști să fie-o stea anume;
Când privirea ei cuprinde tot cerul,
Călătorind parcă aievea prin altă lume.

MIHAI EMINESCU - Udreș Larisa - Clasa a VI-a D

Eminescu, dragule,
Te-ai tot dus și ne-ai lăsat
În al umbrei întuneric
În care ne-am scufundat.

Ne-ai lăsat ca amintire
Proze, basme, poezii.
Ești Luceafăr printre stele
Ce lucești de veșnicii.

Ești eroul nostru drag,
Ești poetul național
Ești to ce-avem mai scump
Pe românescul pământ.

DORINȚA - Pohrib Florina - Clasa a VI-a C

Neguri albe, strălucite
Naște luna argintie,
Ca de bulgări de lumină
Veselie.

 O copilă stă plecată
Lângă la c pe care norii
Au urzit o umbră lată.
Ce să fie?

Este lebăda speranței
Unde șade între trestii
Și copila-și spune tare
Dorința ei cea mai mare.

PENTRU EMINESCU - Lupu Loredana - clasa a VII-a B

A fost odată ca-n povești
Un Luceafăr printre stele,
O mare stea ce-a răsărit
Departe-n Ipotești.

Eminescu strălucește,
Eminescu ne iubește
El ne-a adus gloria!
Să-i cinstim memoria!

Chiar dacă pe pământ el nu mai este,
Oamenii îl iubesc și dau de veste
Că peste veacuri tot va rămâne
Nemuritor și rece și cu renume.

MIHAI EMINESCU - Bărberu Adriana - Clasa a VIII-a D

Poetul tuturor românilor, veșnic îndrăgit,
Introvertit, extrovertit, visător și liniștit.
Nu sunt cuvinte pentru a-l slăvi
Pe-al poeziei Luceafăr zi de zi.

Ne-a încântat cu poezii
Pe noi toți: adulți, copii...
O comoară ne-a lăsat
Volume-ntregi a publicat.

Omagiat, neprețiut, comemorat,
An de an ni-l amintim neîncetat;
Îl purtăm în suflet cu cei dragi
Căci fără Eminescu am fi fost mult prea săraci.

EMINESCU - Lupu Iulia - clasa a VIII-a D

Eminescu ne păzește
De-acolo de unde este -
Dine ceruri -  totdeauna
Cum sunt soarele și luna.

Grijă a avut de noi
Să nu fim iarăși în război.
Prin poezii el s-a luptat
Și speranța ne-a redat.

Cu pânzele atârnate,
Corabia străbate
În liniște, în vânt,
Departe de pământ.

EMINESCU - Bărbieru Andreea - clasa a VIII-a D

În țara noastră este
Un poet ca din poveste
Cel mai bun și înțelept,
Un poet foarte-nțelept.

A scris multe poezii
Despre țară și copii,
Despre dragoste și dor
Și de traiul tuturor.

Patria a lăudat
Munți și brazi a clătinat,
Toate le-a făcut cu drag
Pe-al nostru dulce meleag.

Iar noi toți îl prețuim,
Îl iubim și îl cinstim,
De la el toate le-aflăm,
Lucruri bune învățăm.

MIHAI EMINESCU - Pohrib Mădălina - clasa a VIII-a D

E poet al României
Vers plăcut, mângâietor,
Toată lumea îl iubește
Și-l va citi și-n viitor.

Porumbel magic, vrăjit
Astăzi nu mai e oricum
În inimile noasrte însă
Trăiește și acum.

Pe cincisprezece, astăzi,
Toți copiii venim
Să-i dedicăm poezii,
Să afle că-l iubim!

ÎNGERE PALID - Ticu Marina - clasa a VI-a D

Îngere palid, lumea mea e un mister
Căci lumea-i plină de valuri și șoapte
Aici este singurătate, durere și neagră noapte
Pe lângă al tău cer?

De îți place cerul și al lui lumină
Lasă pământul, o simplă ruină;
Să nu mori,
Pleacă-n ceruri, zbori!

Dar pământul lângă mine te ține...
De mul n-ai mai zburat în lumi senine,
Iar colțișorul meu pare-acum de rai
Știu că plecai de mult de nu mă iubeai.

UN EMINESCU MELANCOLIC - Toma Andreea - clasa a VIII-a A

Somnoroasele păsărele s-au trezit s-audă glasul
Care topește și gheața, care-alungă necazul.
Farmecul eminescian face izvoare să suspine
Creații pline de har ne încarcă doar cu bine.

Cu ochi ce izvorăsc scântei
Se uită-adesea-n ochii mei
Și cu blându-i glas îmi spune:
- Tu îmi vei călca pe urme!

Și cum să nu citească omul
Ceea ce-a lăsat Dumnezeu?
Eminescu, ca și pomul,
Înflorește tot mereu.

Iar te-ai cufundat în stele?
Te-ai pierdut iar printre rânduri?
Iarăși muza ți-ai ascuns-o după gingașe perdele
Și corabia vieții iară și-e plină de gânduri!

Doar tu, dragă Eminescu, aduci primavara-n cuvinte
Și luându-te exemplu noi toți mergem înainte.
Iar de astăzi îți va spune un înger că eu te chem,
Să vii sau măcar să-cerci să-mi dai te rog un semn.

Nu te întrista oftând în van,
Nu trece în rânduri de pian.
Melancolia îți face viața tristă
Dar orice-ar fi poezia ta există!

EMINESCU - Ilie Lupu Alina - clasa a VII-a C

De nicăieri a răsărit
Și nimeni nu l-a apreciat.
Sute de ani au trebuit
Să fie lăudat.

Chiar după ce s-a stins din viață,
Chiar după ce ne-a părăsit,
Ni s-au spart barierele de gheață
Și-atunci abia a fost zărit.

Acum ne mândrim cu ce-a creat -
Poezii de lăudat
Răspândite într-o întreagă lume
Și în exemplare multe.